VORBEȘTE ROMÂNEȘTE. Care este cel mai dificil cuvânt în română pe care grecul Ioannis Karastogiannis l-a învățat din dragoste

Pe Ioannis Karastogiannis, un grec originar din Salonic, l-a adus în România dragostea. A venit după o femeie și s-a ales cu o familie. Cu o nouă patrie și cu o nouă limbă. Pe care spune mândru că a deprins-o în doar șapte luni. Astăzi este bucătarul personal al ambasadorului Greciei, Grigorios Vassiloconstandakis și chef peste 12 români la un restaurant de cinci stele din București.

„Dezbrăcați-vă!”. Ăsta a fost primul cuvânt pe care l-a învățat în românește Ioannis Karastogiannis, un grec de 34 de ani, când a ajuns la spital după un accident la Bran. Venise să descopere „adevărata poveste a lui Dracula”, alături de cea care i-a devenit soție, Miruna. Probabil de la aerul tare, cum glumește, a căzut și s-a lovit la picior. Așa a ajuns la spital unde a primit prima lecție de română din viața lui. Povestește amuzat: „Dezbrăcați-vă! Nu auziți: dezbrăcați-vă și întindeți-vă! Asta îmi tot spuneau cele două doamne care mă consultau. Pe Miruna n-au lăsat-o înauntru. Nu înțelegeam nimic. Dezbrăcați-vă! Așa am înțeles ce-nseamnă asta”, își amintește Karastogiannis, unul dintre cei 800 de cetățeni greci stabiliți în București, potrivit evidențelor Direcției pentru Imigrări a Municipiului București.

„Granițele nu contează„

A venit în România în urmă cu 4 ani, adus de o româncă, Miruna, jurnalist de profesie. Și nu regretă pasul făcut. A înotat contra curentului. În timp ce 16.000 de români au emigrat în Grecia, potrivit Recensământului din 2011, Ioannis Karastogiannis a ales să facă exact contrariul:să vină în România: „Doar pentru soția mea. Nu știam nimic despre țara asta înainte. Știam că iubesc o persoană foarte tare și mai știam că ea e femeia cu care vreau să îmi întemeiez o familie. Am hotărât că nu contează granițe sau hotare sau limba pe care o vorbești. Așa am ajuns în România”, spune Ioannis într-o română pigmentată cu accent grecesc.

Foto: Arhivă personală // Ioannis Karastogiannis și Miruna Olteanu, în Grecia, în urmă cu 4 ani, când s-au cunoscut

Pe Miruna Olteanu a cunoscut-o în Grecia, unde românca venise în vacanță. Două săptămâni mai târziu a decis s-o viziteze și el în România, iar un an mai târziu a hotărât să se stabilească aici, ba mai mult – să se și căsătorească. Stau cu chirie într-o casă veche pe o stradădintr-un cartier de poveste al Bucureștiului.

Citește și alte povești din campania VORBEȘTE ROMÂNEȘTE:

– Povestea Monseniorului Anton Lucaci, omul care l-a învățat pe Papa Ioan Paul al II-lea limba română: „La schimb, el m-a învățat limba sfinților”

– Badea Cârțan, varianta din 2013. Românul care merge în opinci până la Roma ca să ofere cărți de acasă românilor din străinătate

– Povestea copilului pentru care faptul că poate să scrie „La mulți ani, România!” este o minune

– Cărturești se alătură campaniei inițiate de Gândul. Cărțile de pe raftul dedicat limbii române

– Profesoara care a renunțat la salariul și mașina de serviciu de la multinațională pentru a-i învăța limba și literatura română pe copiii din Apuseni

– Un nigerian, un yemenit și o franțuzoiacă. Povestea medicilor străini care vorbesc perfect românește. Un singur cuvânt le lipsește din vocabular: ȘPAGĂ

Au împreună o fetiță, Maria, un ghemotoc cu cârlionți blonzi, extrem de energic care-și caută liniștea în brațele tatălui său. „Iubita mea” își alintă Ioannis fetița în românește, în timp ce copila ține în mânuțe „Vrăjitorul din Oz”. „Arată încă bine”, spune grecul, povestindu-mi că „Vrăjitorul din Oz” e prima carte a Mariei. „Am luat-o pe când fetița era în burta Mirunei”.”

FOTO: Ioannis Karastogiannis și Maria, fiica sa de un an și cinci luni

Curs intensiv de română

În casa transformată într-o cameră uriașă de joacă a Mariei, Ioannis soarbe calm dintr-o cană de cafea. Nu știu dacă-i lipsește siesta tipică nației sale. Pare că a uitat ce-nseamnă răgazul de când trăiește în România. „Nu mai trăiesc în reluare”, spune grecul amintindu-și amuzat de primele lui experiențe românești. Totul s-a întâmplat repede aici. S-a îndrăgostit, s-a decis să ia o româncă și de dragul ei a învățat limba. În doar șapte luni.

Un curs intensiv în care profesori i-au fost soția și colegii de la muncă. „Miruna a fost un profesor tare rău. Mi-a cumpărat caiet. Îmi dădea exerciții. Venea după aia cu pixul, cu roșu, și unde era greșit zicea: ‘Nu Ioannis, nu!”. Dacă era bine – ‘Bravo, Ioannis!””, își amintește Karastogiannis.

Foto: Arhivă personală // Miruna Olteanu și Ioannis Karastogiannis, pe scările Muzeului de Istorie, din București

A început cu gramatica pentru că așa a vrut Miruna „Aveam un fix”, povestește aceasta. „Mi-am propus să-l învăț românește. Așa că am scos Gramatica Mioarei Avram și am început cu articolul nehotărât. Se uita Ioannis la mine foarte ciudat și eu îi ziceam: vorbesc foarte serios. Oricum, baza a învățat-o de la colegii lui de muncă”, spune soția chefului grec. Lecțiile practice de la ei le-a luat, mai ales când mergea la piață să facă aprovizionarea pentru restaurant. Așa a învățat și care e diferența dintre „e” și „i”.

Totul a pornit de la o lămâie. „Într-o zi, colegii m-au trimis la piață, la cea mai bătrână vânzătoare și mi-au zis să cer lâmâi, dar cu accent diferit”, povestește acum grecul naturalizat. „M-am prins că nu-i în regulă. Mă tot puneau să repet după ei și râdeau tare. La sfârșit mi-au explicat diferența dintre ‚i” și ‚e””, povestește bucătarul.

Proba că a învățat românește: a prins sensul de la „freacă menta„

La nici două săptămâni de când Ioannis și-a găsit serviciu în România, a venit acasă cu un nou discurs „Hai să nu mai frecăm menta”. Auzise textul la o ședință cu patronul lui de atunci. N-a înțeles nimic inițial, dar l-au ajutat profesorii de ocazie. Colegii i-au explicat ce-nseamnă, ba chiar i-au dat și expresii similare. Atunci i-au părut amuzante. Azi le-a deprins sensul: „a tăia frunze la câini” și „muncă în doru lelii” sunt la fel.

Nu doar atunci și-a uimit nevasta cu româna învățată de la job. „Eram de un Crăciun într-o benzinărie și m-a întrebat cum se spune în românește ‘Crăciun fericit!”. Voia să le spună și el angajaților”, povestește Miruna. „După ce i-am spus, replica lui, rapid, a fost: Hai sictir„.

Ioannis Karastogiannis spune că i-a fost greu să prindă miezul limbii române. Mai ales să-i prindă umorul. „A fost greu, frustrant, cu limba, cu umorul românesc. E foarte acru. Dacă nu știi bine limba, te superi. Și eu m-am supărat. Am fost nervos”, recunoaște bărbatul. A trecut însă peste toate hopurile. L-a ajutat Miruna și copilul lor: „Aici am găsit tot ceea ce doream. Aici mă simt ca acasă și suntem foarte fericiți”, spune chef Karastogiannis.

Dacă-l întrebi ce i-a mai fost greu, zice rapid: să spună cinci. „E greu cu ‘e”, ‚i”, ‚u”, pentru că le citesc la fel. Greu a fost și cu accentul”, mărturisește Ioannis. E mai ușor să citești, spune, chiar dacă alfabetul e diferit.

Foto: Arhivă personală // Ioannis Karastogiannis și Miruna Olteanu, la nuntă

Diferite la români sunt și graiurile, sesizează Ioannis. Are exemplu chiar la el în familie. Soția lui e din Onești și nu înțelege nici acum ce îi spun socrul ori cumnatul când merge la ei în vizită: „În loc de „ce”, ei zic spun „ci”. Nu-nțeleg nimic. Și se supără că nu beau țuică”, spune Karastogiannis.

La Onești, însă, lucrurile stau diferit. Socrii lui Ioannis și-au adoptat ginerele de la-nceput.: „Grecii sunt familiști”, spune mama Mirunei, Lina Coarnă. Cum s-au înțeles cu el de prima dată? „Zâmbea mult, iar acum vorbește foarte bine”, mărturisește încântată soacra. „Ne-am distrat nițel la masă. Nu știa să zică pâine: ‘puine’. Ce să înteleți de aici?”, își amintește femeia.

Renunțările lui Ioannis pentru România

Ioannis a ales România chiar dacă la început nu avea nimic aici. Îl ținea doar Miruna, pe care o alintă drept „iubirea lui”. Și-a uimit părinții când a spus că vrea să-și lase Grecia pentru o țară nouă. Abia când i-au cunoscut românca au înțeles ai lui ce vrea. „Atunci, mi-au zis: Nu contează țara, contează omul și acolo unde alegi să îți faci familie, acolo este casă și țara ta””, povestește chef-ul.

Foto: Arhivă personală // Ioannis Karastogiannis și Miruna Olteanu

Nu i-a fost ușor la început. I-a fost greu cu banii și a ținut secret față de grecii lui salariul pe care l-a primit la primul lui serviciu. „Acum, cu zece ani de experiență, am un post de șef bucătar și sunt bucătarul personal al ambasadorului Greciei, dar câștig mai puțin decât câștigam ca ajutor de bucătar în țara mea. Primul meu salariu din România a fost mai mic decât ajutorul de șomaj în Grecia. Și acolo nu aș fi făcut nimic”, spune Ioannis.

Recunoaște că nu a scăpat încă de o spaimă. Cea a iernilor românești. La prima a făcut șoc termic. „Nu eram obișnuit. Corpul meu nu era obișnuit. Niciodată nu am fost expus la temperaturi de minus 20 de grade. A venit ambulanța acasă, mi-au făcut infuzii (n.r. varianta lui pentru româneștile perfuzii) și o săptămână am stat la pat. Bolnav, șoc termic”, își amintește diagnosticul Karastogiannis.

Cum se aude româna în Grecia

Grecul Karastogiannis are un motiv de mândrie. Îi place româna și reușește să facă și el ceea ce l-au învățat noii săi conaționali. Predă româna. Primii lui elevi i-au fost părinții, care-l vizitează adesea „Au prins cuvintele în românește mai repede ca mine. Tata are 84 de ani și zice: ‚Ce faci?”, ‚Bine”, ‚Bună dimineața”, ‚Bună ziua”, ‚Poftă bună”. A învățat ca să vorbească cu Maria, nepoata lui”, spune chef Karastogiannis.

La un moment dat s-ar putea muta cu Miruna și Maria în Grecia, unde ar vrea să-și deschidă un restaurant. Maria”s Garden. Până atunci însă, grecul naturalizat în România vrea ca fiica lui să vorbească românește. „Aici s-a născut. Și va vorbi românește, îndiferent de țara unde vom trăi”.